“In Romania, o incidenta crescuta a mobbing-ului este intalnita in domeniile militar, medical si academic”

Psihologul Iulia Sîrbu ne da, in urmatorul interviu, mai multe informatii despre incidenta hartuirii psihologice la locul de munca in Romania, precum si despre domeniile care predispun la hartuire.  Dar despre tipurile de mobbing, cum il recunoastem, cum ne afecteaza, cum il prevenim si ce-i de facut cand se instaleaza, Iulia Sîrbu  va vorbi mai pe larg in cadrul conferintei "Fii bine cu tine la Locul de Munca!" la care va invitam cu drag pe 20 noiembrie!

 

Cat de prezente sunt cazurile de hartuirea psihologica la locul de munca in societatea romanesca? Exista statistici, cercetari facute  in acest sens?

Ceea ce in limba romana se poate ințelege prin agresiune sau hartuire psihica la locul de munca este denumit adesea “mobbing” sau “bullying”, asa cum apare termenul in literatura anglo-saxona de specialitate. Pentru ca ambele fenomene sunt intalnite si in Romania, consider utila delimitarea celor doi termeni, pentru a fi mai usor de recunoscut in viata noastra profesionala.

Bullying-ul reprezinta in acceptiunea unanima un comportament abuziv, caracterizat prin dorinta de a intimida si a umili utilizand violenta verbala si fizica fata de persoane vulnerabile, cu dificultati in a se apara singure, cum ar fi: elevul mai firav, angajatul cel nou, si in general, persoana considerata “veriga slaba” dintr-un grup. Bullying-ul poate avea o aparitie singulara sau regulata, fara a urmari un anume tipar si de regula, are ca scop consolidarea pozitiei de superioritate a celui care il practica (elevul mai puternic, superiorul, angajatorul etc).

 

Mobbing-ul in schimb, este caracterizat de comportamente mai subtile, mult mai tarziu constientizate si dupa cum il defineste psihologul H. Leymann “este o forma de hartuire psihologica sistematica la locul de munca, atunci cand un salariat este atacat si stigmatizat de colegi sau superiori prin zvonuri, intimidare, umilire, discreditare si izolare, punandu-se in pericol atat starea emotionala cat si abilitatile profesionale ale victimei”. Frecvenţa comportamentelor de tip mobbing mai mult de o data pe saptamana si cel putin sase luni consecutive, este considerata un criteriu relevant in diagnoza fenomenului. Comportamentul descris poate fi practicat de catre colegii victimei si are ca scop compromiterea imaginii si performantei profesionale a acesteia, subminarea pozitiei si izolarea sa in organizatie, pana la a o detemina sa demisioneze sau chiar sa renunte la a mai lucra in domeniul sau de activitate.

Prezent si in relatiile de munca din societatea romaneasca, dar mai recent constientizat, mobbing-ul nu este usor de surprins prin cercetarile sociale - si nu doar in Romania - deoarece este un fenomen pe care victima il traieste individual si produce dovezi de natura subiectiva ce pot fi usor interpretate si contestate.

Cu toate acestea, raportul studiului realizat in Romania de Institutul pentru Cercetarea Calitatii Vietii (ICCV) arata ca la nivelul anului 2011 un procent de 8% dintre angajatii romani erau victime ale mobbing-ului, comparabil cu cel de 9% indicat ca reprezentand procentul statistic la nivelul Uniunii Europene. De semnalat si faptul ca aproximativ 26% dintre participantii la studiul din Romania au declarat ca au fost martori cand un coleg de munca a fost criticat pe nedrept, intimidat, jignit  sau umilit  de alti colegi sau de sef, iar 41% dintre cei intervievati au recunoscut ca atat seful cat si colegii se agreseaza verbal si in mod constant la locul de munca.

 

Crezi ca exista o profesie in care mobbing-ul este mai prezent, o profesie care predispune mai mult la hartuire?

Studiile despre mobbing arata ca domeniul de activitate poate fi un factor predispozant pentru aparitia acestui fenomen, cele mai expuse fiind serviciile sociale, medicale, militare si educatia. La nivel global se arata ca de exemplu, aproximativ 25% din personalul institutiilor academice si 75% dintre medici sunt expusi mobbing-ului, iar conform studiilor citate de sociologul Kenneth Westhues se subliniaza faptul ca fenomenul este mai frecvent intalnit in sectorul non-profit decat in mediul privat. Nici Romania nu se abate de la aceasta tendinta, astfel ca o incidenta crescuta a mobbing-ului este intalnita in domeniile militar, medical si academic.

Exista o multitudine de factori care se pot manifesta simultan sau separat si care predispun la aparitia fenomenului de mobbing in organizatii sau institutii. Printre acestia, publicul poate fi informat si atentionat referitor la: programul de munca prelungit si inflexibil, munca monotona si scaderea satisfactiei intelectuale, politicile de personal si regulamentele de ordine interioara precare, solicitarile contradictorii si neclaritatile din fisa postului, ambiguitatea rolurilor in echipa, stilul managerial rigid si inabilitatea de a gestiona conflictele, controlul ineficient al activitatilor, absenta dialogului cu angajatii si insensibilitatea fata de problemele cu care se confrunta acestia, cresterea gradului de nesiguranta a salariatilor generata de criza economica si de perioade de tranzitie, precum si absenta unui bun management al riscurilor.

In astfel de organizatii alterarea relatiilor de munca, disfunctionalitatile si riscul aparitiei mobbing-ului pot fi puse atat pe seama caracteristicilor postului si stresului ocupational, cat si a climatului organizational.

 

E posibil sa fii bine cu tine la locul de munca, intr-un loc care nu este propria ta afacere si in care esti doar angajat?

Sigur ca este posibil sa fii bine cu tine la locul tau de munca! Atunci cand munca nu iti acapareaza viata si nu confunzi performanta profesionala generatoare de satisfactii cu “perfectiunea” executarii sarcinilor cu orice pret, atunci cand ramai in contact cu tine insuti, atent la nevoile, la emotiile si la dorintele tale ca sa poti constientiza cand ceva e in neregula cu tine in relatie cu egalii alaturi de care muncesti. Altfel spus, daca iti vei valoriza permanent respectul si grija fata de propria persoana, vei putea sesiza momentul pentru a spune stop comportamentelor de mobbing la care esti supus, apeland la ajutor specializat.

Revenind la intrebare, nu consider ca esti scutit de grija aparitiei abuzurilor psihice daca ai propria afacere deoarece, pana sa ai angajati, nu prea stii despre tine ce fel de manager vei fi. Poti ajunge sa fii perceput ca intimidant si agresiv pentru unii sau prea lipsit de autoritate in opinia altora, situatie in care poti deveni chiar tu victima abuzurilor propriilor angajati care nu te vor recunoaste si respecta ca sef. In acest caz vorbim despre mobbing-ul vertical, situatie care defineste agresiunea in ambele sensuri, fie de la superior catre subaltern, fie de la angajati catre superior.