Fricile cele mai mari ale parintilor – cum faci fata?

Monica Lespezeanu

Consilier, psihoterapeut si pedagog

Odata ce devenim parinti gama fricilor se extinde. Orice poate deveni motiv de ingrijorare: de la probleme ce tin de somn, nutritie, ingrijire cand copilul este mic pana la probleme legate de implinirea personala si profesionala, pe masura ce creste. Este firesc pana la un punct pentru ca noi, parintii, suntem cei care oferim copilului iubire, protectie, grija, timp si atentie. In situatii reale de amenintare a vietii si integritatii fizice si psihice a copilului e normal sa fim ingrijorati si tematori.

Sunt insa situatii in care fricile noastre sunt exagerate, sunt mult prea intense si greu de controlat in raport pericolul real sau inchipuit. E important sa stim ca sunt frici pe care noi le-am experimentat in viata noastra sau pe care le-am preluat din bagajul familial si le proiectam asupra copilului. Temerile noastre cele mai ascunse sunt in mare parte nemarturisite si actionam inconstient in raport cu ele. Ele se activeaza atunci cand copilul se confrunta cu anumite greutati sau cand noi intampinam dificultati in relatia cu copilul. Astfel, parintii se tem sa nu repete copilul lor propriile esecuri, sa nu traiasca suferinta pe care si ei au trait-o sau sa fie ceea ce nu isi doresc parintii. De asemenea, multi au indoieli cu privire la faptul de a fi un bun parinte, ceea ce-i tine intr-o permanenta suferinta si-i face sa vaneze doar greselile.

Este evident ca toate aceste lucruri se reflecta in relatia cu copilul si in dezvoltarea acestuia. Condus de frici, parintele isi supraprotejeaza copilul, gandeste, vorbeste si face lucruri in locul lui, iar cand  nu-si poate infrange propriile temeri, devine evitant fiind astfel un puternic model de evitare si pentru copil. De obicei, copiii se tem de aceleasi lucruri de care se tem si parintii lor. Parintele controleaza din rasputeri viata copilului si devine critic cand copilul face lucrurile diferit. Copilul traieste sentimente de neputinta si de neincredere in fortele proprii cand se simte mereu criticat si nu se va putea dezvolta optim in raport cu nevoile sale si propriul potential, fiind legat in permanenta de parintele sau si cerand mereu aprobari si incurajari.

Si totusi, cum facem fata acestor frici?

In primul rand aminteste-ti ca tu traiesti viata ta si copilul traieste viata lui, deci e necesar sa-l lasi sa isi experimenteze propriile frici, iar tu ocupa-te de ale tale! Fii constient de ele, gandeste-te de unde vin, ce legatura au cu ce-ai trait tu si ce vor ele sa spuna despre tine. Intreaba-te cum de crezi ca micutul tau nu le poate face fata si ce dovezi ai ca se va intampla asa. Marturiseste-i copilului temerile tale si discuta-le cu cei apropiati tie, apreciind in ce masura sunt aceste frici justificate. Accepta ca unele frici sunt normale si fac parte firesc din rolul tau de parinte, acorda-ti insa incredere ca le poti depasi. Si nu uita, poti deveni un bun model pentru copilul tau, doar oferindu-i posibilitatea de a fi el insusi.

 

 Acest articol poate fi citit si pe site-ul partenerilor nostri de la Itsy Bitsy:

http://www.itsybitsy.ro/fricile-cele-mai-mari-ale-parintilor-cum-faci-fata/